Promovarea sănătății mintale în cadrul familiei

Pe această pagină veți învăța mai multe despre:
- Cum să construiți o atmosferă care promovează sănătatea mintală
- Managementul conflictelor – sfaturi generale pentru părinți
- Pas cu pas: Cum să ajutați copilul pentru a gestiona o problemă emoțională
Cum să construiți o atmosferă care promovează sănătatea mintală
În numeroase familii, sănătatea mintală constituie un subiect tabu. Pentru copii, subiectul devine mai ușor dacă părinții lor le vorbesc despre el și le explică despre ce este vorba. Dacă copiii își dau seama că părinții lor sunt deschiși la acest subiect, le este mai ușor să vorbească despre el dacă ei înșiși au probleme cu sănătatea mintală.
Așadar, este util să oferiți un exemplu pozitiv și să îi spuneți copilului dumneavoastră situațiile în care ați avut dificultăți sau emoții puternice și cum le-ați gestionat. Astfel, copilul învață că emoțiile (fie ele bucurie, furie sau tristețe) fac parte din viață și care sunt strategiile pentru a le face față.
În continuare sunt prezentate câteva sfaturi care vă pot ajuta să creați o atmosferă care promovează sănătatea mintală:

Fiți un model de urmat.
Exprimați-vă deschis emoțiile și manifestați empatie față de ceilalți și față de copilul dumneavoastră.
Puneți întrebări și fiți curioși – nu doar în legătură cu performanțele școlare.
de exemplu: „Ce materii îți plac?”, „ Ce materii nu îți plac?”, „În ce cluburi, echipe sau activități ești implicat sau vrei să fii implicat?”, „Te simți singur?”


Vorbiți deschis despre lucrurile care îl preocupă pe copil în timpul pubertății.
Transmiteți-i copilului că poate apela la dvs. pentru orice întrebări pe care le poate avea (cum ar fi identitatea, sexualitatea, independența, cariera, …).
Evitați concentrarea exclusivă pe note.
Dacă sunteți concentrat strict pe note, veți ajunge să aveți un adolescent care gândește că valoarea sa depinde doar de performanță, lucru care poate crește presiunea școlară și, posibil, anxietatea față de testare.
În schimb, concentrați-vă pe efortul depus și realizările care nu sunt legate de performanță, cum ar fi empatia.


Acordați-le timp nestructurat.
Copiii și adolescenții au nevoie să aibă măcar un interval în fiecare zi doar pentru a „se distra”.
Timpul lor nu trebuie să fie întotdeauna alocat pentru teme sau activități extracurriculare planificate. Este și mai bine dacă acest timp liber se desfășoară în aer liber, în natură.
Luați cina cu copiii dvs. ori de câte ori este posibil.
Este o oportunitate bună de a asculta problemele lor și de a le anticipa, astfel încât să fie mai ușor de gestionat.
De asemenea, este important pentru copilul dvs. să știe că familia poate să-l ajute în situații de stres (familia este acolo indiferent de situație).


Petreceți timp de calitate cu copilul dvs. pentru a promova o relație pozitivă.
Planificați puțin timp pe parcursul săptămânii pentru a face împreună cu copilul dvs. ceva care vă place amândurora (acest lucru este foarte diferit pentru fiecare familie– nu există o recomandare generală care să se potrivească tuturor).
De exemplu: gătit împreună, vizionarea unui film, o excursie, realizarea unei activități creative împreună, ascultarea/crearea muzicii împreună, …
Gestionarea conflictelor – sfaturi generale pentru părinți
Evitați mesajele de tip “Tu”, folosiți mesajele de tip “Eu”
Mesajele de tip “Tu” sunt afirmații, judecăți și evaluări ale altor persoane. Cealaltă persoană se simte rănită și blocată ("(Tu) Ai greșit"). Mesajele de tip “Eu”, în schimb, permit recunoașterea sentimentelor și a nevoilor. Aceasta creează mai multă înțelegere în cealaltă persoană și promovează un dialog. Comportamentul celeilalte persoane nu este judecat și nu se face niciun reproș.


Vorbiți despre emoțiile dvs. / cum vă simțiți
Continuând cu mesajele de tip “Eu”, este important să transmiteți celeilalte persoane cum vă face situația/afirmația/problema să vă simțiți. Folosiți mesaje de tip “Eu” în acest sens (“Sunt îngrijorat pentru tine când nu-ți faci temele sau nu înveți”).
Folosiți un limbaj clar
Formulările neclare sau indirecte conduc la neînțelegeri. Este mai ușor dacă nimeni nu vorbește în jurul subiectului. Exemplu: “Cred că ar fi mai bine pentru tine dacă ai petrece mai puțin timp pe tabletă” în loc de “Când eram copil, ne jucam afară și petreceam mult timp în natură… în zilele noastre toată lumea se uită doar la ecrane”. În a doua propoziție, nu este clar care este dorința sau cerința (ca copilul să petreacă mai puțin timp pe tabletă).
Ascultați activ
Ascultarea activă implică lăsarea celeilalte persoane să termine ceea ce are de spus, dar și clarificarea că ați înțeles ce vrea să spună. Întrebările despre semnificație pot ajuta la descoperirea nevoilor copilului (“Pot înțelege că aceasta a fost o situație complicată pentru tine”)

Creați momente frumoase după conflicte
După o discuție, toată lumea este adesea puțin sensibilă. Pentru a crea din nou o atmosferă relaxată și a întări coeziunea familială, puteți face ceva plăcut împreună după aceea, să mergeți la o plimbare, să gătiți ceva sau poate doar să oferiți tuturor o îmbrățișare mare. De asemenea, acest lucru transmite copiilor că conflictul nu trebuie să fie ceva urât, ci mai degrabă ajută la găsirea soluțiilor.

Pas cu pas: Cum să ajutați copilul să facă față unei probleme emoționale
1. Ascultați activ:
Oferiți un spațiu sigur și intim pentru a vorbi.
Ascultați fără a întrerupe și arătați empatie; de exemplu, menținerea contactului vizual, îndreptarea corpului spre copilul dvs., un zâmbet prietenos și aprobator în timpul conversației îi arată copilului că sunteți interesat și că este luat în serios.
Recunoașteți emoțiile lor și validați-le experiența.

2. Exprimați-vă îngrijorarea și sprijinul:
Lăsați copilul să știe că vă pasă și că sunteți acolo pentru a-l sprijini.
Folosiți mesaje de tip “Eu”: este mai puțin confruntativ și mai rațional dacă vă adresați copilului cu “Am impresia că te-ai schimbat în ultima vreme” decât cu “Te-ai schimbat”.
Folosiți un limbaj liniștitor, cum ar fi “Mă bucur foarte mult că mi-ai spus asta” sau “Se pare că treci printr-o perioadă dificilă.”
3. Estimați severitatea
- Determinați dacă copilul dvs. este în pericol imediat (de exemplu, gânduri de auto-vătămare sau vătămare a altora). Dacă există un risc de vătămare, căutați ajutor imediat.

4. Identificați o soluție
- Uneori, copiii sunt copleșiți de o situație pe care simt că nu o pot controla sau care este prea provocatoare (cum ar fi să facă multe teme, dar să vrea să petreacă timp cu prietenii; sau trec printr-o dezamăgire pentru prima dată). Poate fi util să vă gândiți împreună la posibile soluții sau să stabiliți care sunt prioritățile și obiectivele. Clarificați că sănătatea este cea mai importantă. De asemenea, poate fi de ajutor să discutați consecințele pozitive și negative ale soluțiilor identificate.
5. Limite
- Pentru a oferi un mediu de sprijin pentru copilul dvs., este important să vă cunoașteți propriile limite și să stabiliți limite. Așadar, dacă realizați că stresul copilului dvs. devine prea mult pentru dvs., solicitați ajutor de specialitate.


6. Încurajați strategii de coping sănătoase:
Amintiți-le copiilor că platforma IMPROVA oferă o serie de resurse pentru a face față provocărilor.
Sugerați activități care promovează relaxarea și bunăstarea, cum ar fi activități cu prietenii, scrierea unui jurnal sau activitate fizică.
