Alfabetizarea în sănătatea mintală, de-stigmatizarea și identificarea semnelor timpurii ale problemelor de sănătate mintală

În această sesiune, veți învăța mai multe despre:

  • Ce este sănătatea mintală?
  • De ce este important să abordăm și să promovăm sănătatea mintală?
  • Care sunt cauzele problemelor de sănătate mintală?
  • Alfabetizarea în sănătatea mintală: ce tipuri de probleme de sănătate mintală există?
  • Alte modalități de a susține sănătatea mintală a elevilor
Subiectul sănătății mintale este foarte cuprinzător și este ușor să pierzi urma. În modulul eSano "Sănătatea mintală: Înțelegerea și sprijinirea elevilor" veți găsi studii de caz, explicații ale termenilor și un ghid cu ceea ce trebuie să știți în rolul dumneavoastră de profesor.
Instruire

Ce înseamnă sănătatea mintală?

Sănătatea mintală cuprinde tot ceea ce se întâmplă intern, inclusiv gânduri, emoții, concentrare, motivație și amintiri. Chiar și visele fac parte din aceasta. A fi sănătos mintal nu înseamnă doar absența bolilor mintale; este capacitatea de adaptare eficientă la provocările vieții, atât pozitive, cât și negative. Aceasta cuprinde diferite aspecte ale bunăstării, inclusiv reziliența emoțională, funcționarea cognitivă, relațiile interumane și abilitatea de a face față stresului.

Este important de menționat că toată lumea are sănătate mintală, la fel cum are sănătate fizică. La fel ca sănătatea fizică, sănătatea mintală poate coexista cu boala mintală.

Pentru a înțelege pe deplin sănătatea mintală, trebuie să înțelegem cele trei componente interconectate ale acesteia: disconfortul mental, problemele de sănătate mintală și tulburările mintale.

Sănătatea mintală reprezintă mai mult decât absența tulburărilor mintale. Este starea de bunăstare mentală în care o persoană își conștientizează propriile capacități, poate face față stresului obișnuit al vieții, poate lucra productiv și este capabilă să contribuie la comunitate.

Organizația Mondială a Sănătății

Care sunt cauzele problemelor de sănătate mintală?

Problemele de sănătate mintală pot avea multe cauze și pot fi influențate de diferiți factori, precum factori biologici, sociali sau psihologici.

Factorii biologici sunt legați de biologia, anatomia și genetica oamenilor… de exemplu: boala cronică, trauma, istoricul familial de tulburări mintale sau infecția cerebrală pot influența sănătatea mintală a elevilor.

Factorii sociali sunt legați de problemele sociale și de relații care perturbă sănătatea mintală. De exemplu, un adolescent petrece mult timp cu familia sa, iar problemele din interiorul familiei pot avea un impact mare asupra sa. Acest lucru se întâmplă și la școală, unde conflictele cu colegii, problemele academice sau bullying-ul pot duce la probleme de sănătate mintală. Alți factori sociali importanți sunt relațiile, cultura, munca, statutul socioeconomic, cartierul, izolarea socială etc.

În cele din urmă, factorii psihologici care influențează sănătatea mintală includ credințele, atitudinile, motivațiile, răspunsurile emoționale și răspunsurile de coping la stresorii vieții. De exemplu, a fi sensibil sau a nu avea abilități adecvate de rezolvare a problemelor poate duce la consecințe negative, cum ar fi lipsa autoeficacității sau a stimei de sine.

Este important de menționat că de obicei, acești factori nu constituie o problemă în mod independent. Însă, în combinație cu alți factori pot duce la probleme de sănătate mintală.

De ce este importantă sănătatea mintală?

Sănătatea mintală este importantă pentru bunăstarea generală, deoarece afectează modul în care gândim, simțim și acționăm. Îmbunătățește stabilitatea emoțională, reziliența și adaptabilitatea, permițând indivizilor să navigheze eficient prin provocările vieții. Acest lucru este deosebit de important în timpul copilăriei și adolescenței, unde atingerea unor praguri de dezvoltare și stăpânirea abilităților sociale sunt esențiale pentru menținerea unei sănătăți mintale bune.
Care sunt consecințele problemelor de sănătate mintală?
Problemele de sănătate mintală pot avea un impact asupra sănătății fizice și comportamentului, performanței școlare, vieții sociale și multe altele.
Prevalența problemelor de sănătate mintală

Problemele de sănătate mintală sunt din ce în ce mai prevalente în rândul tinerilor. În Europa, aproximativ 9 milioane de indivizi cu vârste între 10 și 19 ani sunt afectați de probleme de sănătate mintală. Această statistică subliniază probabilitatea de a întâlni elevi care se confruntă cu astfel de provocări în sălile de clasă.

La nivel mondial, 20% dintre copii și adolescenți prezintă semne de boală mintală. 4-6% dintre ei au nevoie de tratament (OMS, 2005).

De ce este importantă depistarea timpurie a problemelor de sănătate mintală?
O detecție timpurie a problemelor de sănătate mintală poate reduce impactul bolii și agravarea simptomelor. De asemenea, îmbunătățește recuperarea, sporind totodată șansele ca persoana să se recupereze.

  • Debut timpuriu: Problemele de sănătate mintală apar adesea în timpul adolescenței, aproximativ jumătate dintre adulții afectați experimentând simptome care au început în anii lor de adolescență. Recunoașterea și abordarea acestor probleme devreme poate duce la tratamente la timp și rezultate mai bune pentru elevi.

  • Prevenire și intervenție: Lipsa diagnosticării și intervenția timpurie pot cauza dificultăți în sfera familială, educațională și socială pentru copiii și adolescenții care se confruntă cu probleme de sănătate mintală. Intervenția timpurie poate ajuta la atenuarea impactului provocărilor legate de sănătatea mintală și la promovarea unor rezultate mai sănătoase pentru elevi pe termen lung.

  • Reducerea stigmei: Mulți indivizi, inclusiv tinerii, se confruntă cu dificultăți în a discuta deschis despre problemele lor de sănătate mintală din cauza stigmei și a fricii de judecată. Promovarea înțelegerii și sprijinului poate reduce stigma și încuraja căutarea ajutorului.

  • Bunăstare și reziliență: Sănătatea mintală optimă promovează reziliența, permițând elevilor să facă față provocărilor și obstacolelor într-un mod eficient. Recunoașterea importanței sănătății emoționale și psihologice contribuie la crearea unui mediu de învățare care sprijină toți elevii. Recunoașterea faptului că sănătatea emoțională și psihologică a elevilor este la fel de importantă ca succesul lor academic contribuie la crearea unui mediu de învățare productiv și inclusiv, în care toți elevii pot prospera.

  • Dezvoltarea socială și emoțională: Sănătatea mintală joacă un rol esențial în abilitatea elevilor de a dezvolta abilități sociale și emoționale esențiale, cum ar fi empatia, comunicarea și rezolvarea conflictelor. Elevii cu o sănătate mintală bună pot gestiona mai bine emoțiile, naviga în situații sociale și construi relații sănătoase cu colegii și adulții.

  • Mediul din clasă: Problemele de sănătate mintală pot apărea sub formă de comportamente disruptive, retragere sau dificultăți în interacțiunea cu colegii, afectând atmosfera generală a clasei. Bunăstarea mintală a elevilor poate influența dinamica de grup, colaborarea și participarea în activitățile din clasă, modelând mediul de învățare pentru toată lumea.

  • Performanța academică: Sănătatea mintală a elevului influențează performanța sa academică. Provocările, cum ar fi dificultatea de a se concentra, de a reține informațiile și de a finaliza sarcinile, pot împiedica progresul academic. Recunoașterea și abordarea problemelor de sănătate mintală sunt aspecte cruciale în sprijinul parcursului educațional al elevilor și asigurarea succesului lor în clasă.

  • Rezultate pe termen lung: Prioritizarea sănătății mintale a elevilor poate avea beneficii pe termen lung atât pentru indivizi, cât și pentru societate în ansamblu. Prin investirea în sănătatea mintală a elevilor, profesorii contribuie la construirea unei generații viitoare mai sănătoase, mai fericite și mai productive. Elevii cu o sănătate mintală bună sunt mai predispuși să fie productivi, implicați și să contribuie pozitiv la societate, îmbunătățindu-și productivitatea și succesul viitor.

Mituri și fapte despre bolile mintale

Există mituri și stigmatizări în ceea ce privește sănătatea mintală. Iată câteva mituri și fapte:

“Oricine este sensibil sau capricios are probleme de sănătate mintală.”

Fapt: Nu oricine trece prin schimbări de dispoziție sau plânge ușor are probleme de sănătate mintală. Oricine poate avea o zi proastă sau probleme temporare fără a avea probleme de sănătate mintală. De asemenea, depinde de personalitate: Unii oameni sunt puțin mai sensibili sau impulsivi decât alții. Totuși, dacă astfel de probleme sunt extreme, durează mult timp, au consecințe negative sau afectează persoana, ar trebui căutat suport.

“Numai persoanele slabe pot avea probleme de sănătate mintală.”

Fapt: Oricine poate avea probleme de sănătate mintală. Un stil de viață sănătos și deținerea unor strategii de coping pot reduce riscul.

“Problemele de sănătate mintală apar fără semne timpurii.”

Fapt: Există semne de avertizare pentru problemele de sănătate mintală, de exemplu, pierderea apetitului sau probleme de somn și este important să le observăm.

“Odată ce cineva este bolnav mintal, nu va mai deveni niciodată sănătos din nou.”

Fapt: O persoană poate să se recupereze (treptat) sau să stabilizeze situația prin psihoterapie, medicație sau suport. Dar chiar dacă cineva nu se poate recupera complet, poate dezvolta strategii și învăța să trăiască cu problema cu care se confruntă.

“Oamenii obișnuiți nu pot face nimic pentru a ajuta o persoană cu probleme de sănătate mintală.”

Fapt: Suportul și acceptarea din partea mediului social sunt foarte importante pentru persoanele cu probleme de sănătate mintală. Familia, prietenii sau profesorii pot fi, de asemenea, o parte importantă a psihoterapiei.

Ce tipuri de probleme de sănătate mintală există?

În cadrul modulului "Conștientizarea sănătății mintale", ați putea afla mai multe despre disconfortul mintal, problemele de sănătate mintală și tulburările mintale.

Tulburările mintale sunt dereglări semnificative și persistente din punct de vedere clinic ale cogniției, emoțiilor, sănătății fizice sau comportamentului care cauzează suferință sau afectare în domenii importante de funcționare. Acestea trebuie să fie diagnosticate de profesioniști calificați în domeniul sănătății care utilizează criterii stabilite și necesită tratamente bazate pe dovezi.

În cazul în care un profesor este îngrijorat cu privire la sănătatea mintală a unui elev, acesta ar trebui să își prezinte îngrijorările persoanei din școală care este responsabilă de evaluarea stării de sănătate a elevului, cum ar fi psihologul sau consilierul școlar.

Există diferite tipuri de tulburări mintale. Există categorii cărora le aparține fiecare boală:

Depresie

Depresia se caracterizează prin sentimente persistente de tristețe care durează o perioadă extinsă, de obicei cel puțin două săptămâni pentru diagnostic, având un impact semnificativ asupra funcționării zilnice. Simptomele comune includ lipsa speranței, disperarea, vinovăția, nevalorizarea, oboseala și lipsa de motivație. În cazuri severe, pot apărea gânduri suicidare, punând în pericol viața elevului. Depresia poate afecta negativ stima de sine, tiparele de somn, apetit și sănătatea fizică, afectând diferite aspecte ale vieții unui elev. Chiar și în forma sa cea mai ușoară, depresia poate face sarcinile zilnice mai dificile, deși poate să nu întrerupă complet funcționarea normală.

La adolescenți, identificarea depresiei poate fi dificilă, deoarece aceștia pot prezenta semne diferite comparativ cu adulții. De exemplu, iritabilitate, schimbări în tiparele de somn, retragere socială, schimbări în apetit sau acuze somatice.

Elevii pot părea retrași, frecvent obosiți, au probleme de concentrare sau arată îngrijorare excesivă și evită anumite situații sau activități.

Tulburare bipolară

Tulburarea bipolară, cunoscută anterior sub numele de depresie maniacală, influențează în principal dispoziția. Cei diagnosticați adesea experimentează episoade maniacale sau hipomaniacale (sentiment de euforie), episoade depresive (sentiment de tristețe) și, posibil, unele simptome psihotice. Deși toată lumea trece prin fluctuații ale dispoziției, cei cu tulburare bipolară consideră aceste oscilații extrem de intense, afectând semnificativ viața lor de zi cu zi. Între episoade pot apărea perioade de stabilitate cu mai puține simptome.

Elevii pot arăta schimbări extreme ale dispoziției, de la energie ridicată, vorbit haotic și exces de încredere la tristețe profundă, letargie și lipsă de speranță.

Anxietatea este senzația de îngrijorare, tensiune sau frică, adesea apărând în anticiparea unor evenimente viitoare sau a unor amenințări percepute. Anxietatea ocazională este o parte normală a experienței umane. Cu toate acestea, stările intense sau prelungite de anxietate pot deveni copleșitoare și pot fi însoțite de simptome fizice precum tulburări de somn și atacuri de panică.

Tulburările specifice de anxietate, inclusiv tulburarea de anxietate generalizată (TAG), anxietatea socială (fobia socială), tulburarea de panică sau tulburarea de stres post-traumatic (TSPT), tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC), pot fi diagnosticate pe baza naturii și severității simptomelor. Cu toate acestea, persoanele pot experimenta, de asemenea, dificultăți semnificative legate de anxietate fără un diagnostic specific.

Elevii pot arăta semne de îngrijorare constantă, neliniște sau evitarea anumitor situații. Aceștia pot părea retrași, obosiți sau pot avea dificultăți de concentrare din cauza anxietății crescute.
Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC) este clasificată ca o tulburare de anxietate. În ciuda utilizării sale incorecte în limbajul cotidian pentru a descrie o predilecție pentru ordine sau curățenie, realitatea tulburării este mai complexă și severă. TOC se caracterizează prin două componente principale: obsesiile, gânduri intruzive, imagini, impulsuri, îngrijorări sau îndoieli care pătrund în mod persistent în minte; și compulsiile, comportamente repetitive întreprinse pentru a alina anxietatea indusă de aceste obsesii. Obsesiile comune includ temeri de contaminare, îngrijorări legate de rău cauzat sieși sau altora și gânduri intruzive de a provoca daune.
Elevii pot manifesta comportamente repetitive sau ritualuri, cum ar fi spălarea mâinilor sau verificarea îndeplinirii sarcinilor de un număr specific de ori, și pot fi extrem de stresați dacă nu reușesc să finalizeze aceste ritualuri.

Tulburările psihotice cuprind boli mintale severe care apar, de obicei, în timpul adolescenței, caracterizate printr-o pierdere a contactului cu realitatea. În timpul episoadelor psihotice, indivizii pot avea dificultăți în a distinge între ceea ce este real și ceea ce nu este, experimentând întreruperi în gânduri, percepții, emoții și comportament (de exemplu, a nu dori să te uiți în oglindă, evitarea oamenilor, senzația de deconectare…), ducând la suferință.

Apariția simptomelor se numește episod psihotic și include credințe false (iuzii) și experiențe senzoriale (halucinații), împreună cu discurs incoerent și comportament inadecvat. Simptomele psihotice pot apărea în izolare sau pentru un interval scurt și prompt în alte boli mintale. Cea mai comună tulburare din această categorie este schizofrenia.

Elevii pot experimenta halucinații sau iuzii, ducând la comportamente neobișnuite, dificultăți în a distinge realitatea de fantezie sau părând deconectați de mediu din clasă.

Tulburările de neurodezvoltare cuprind condiții care afectează creșterea și dezvoltarea creierului. Exemple includ ADHD, ASD, tulburări de comunicare, tulburarea de dezvoltare intelectuală, tulburări motorii și tulburări specifice de învățare. Aceste tulburări pot afecta limbajul, emoțiile, comportamentul, autocontrolul, învățarea și memoria. Simptomele apar adesea devreme în dezvoltarea unui copil, persistând pe tot parcursul vieții. Persoanele cu aceste tulburări pot întâmpina dificultăți în funcționarea socială și academică și sunt expuse riscului de a dezvolta condiții comorbide, cum ar fi depresia sau anxietatea, în special pe măsură ce se confruntă cu cerințe și stresurori tot mai mari în viață.
Elevii pot avea dificultăți în interacțiunile sociale, comunicare sau pot arăta comportamente repetitive, așa cum se vede în tulburarea de spectru autist, sau pot avea deficiențe de atenție și hiperactivitate, așa cum se vede în ADHD.

Tulburările de personalitate sunt condiții de sănătate mintală caracterizate prin dificultăți persistente în atitudini, credințe și comportamente, cauzând dificultăți de lungă durată în diferite aspecte ale vieții. Deși nu sunt fundamental diferite de altele, persoanele diagnosticate pot avea dificultăți cu auto-percepția și relațiile, fiindu-le greu să schimbe aceste tipare. Diagnosticul este controversat, iar unii psihiatrii pun la îndoială utilitatea sa. Multe persoane preferă explicații alternative pentru experiențele lor.
Elevii pot avea probleme în a forma relații stabile, pot manifesta reacții extreme la critica percepută sau pot arăta tipare consistente de comportament care deviază semnificativ de la așteptările societății.

Problemele alimentare depășesc mâncarea și implică adesea emoții și probleme nerezolvate. Spre deosebire de convingerile comune, aceste probleme nu sunt caracterizate exclusiv prin a fi supraponderal sau subponderal; oricine, indiferent de vârstă, sex sau greutate, poate fi afectat. Cele mai prevalente diagnostice de tulburări alimentare includ anorexia, bulimia, mâncatul obsesiv-compulsiv și alte tulburări specifice. Cu toate acestea, persoanele pot avea probleme cu mâncarea fără a îndeplini criteriile pentru un diagnostic specific.
Elevii pot prezenta schimbări notabile în obiceiurile alimentare, pot fi excesiv de preocupați de imaginea corporală sau pot arăta semne fizice precum pierdere sau câștig semnificativ în greutate, oboseală sau vizite frecvente la baie după mese.
Există diferite grade de severitate, iar o persoană poate avea mai multe probleme de sănătate mintală simultan. Aceasta se numește comorbiditate.

Rolul profesorilor

În Modulul de "Conștientizare a Sănătății Mintale" de pe platforma de intervenție, puteți învăța pașii de urmat în cazul în care sunteți îngrijorat cu privire la sănătatea mintală a unuia dintre elevii dumneavoastră.

Vă rugăm să rețineți că identificarea unui simptom particular al unei tulburări mintale la un elev nu înseamnă neapărat că acesta are boala. Cu toate acestea, dacă simptomul persistă și afectează sever viața de zi cu zi, ar trebui să se facă trimiteri corespunzătoare.

În mod similar, dacă există nevoie de a proteja elevii (de exemplu, auto-vătămare, gânduri suicidare, semne de abuz), vă rugăm să urmați protocoalele corespunzătoare. Este esențial să comunicați situația conducerii și consilierului școlii și să contactați imediat familia elevului.

În modulul "Strategii de comunicare eficientă pentru profesori", veți găsi mai multe sfaturi privind abordarea acestor situații, oferirea de sprijin, ascultarea empatică și asigurarea siguranței tinerilor Aici ne vom concentra în oferirea unor sfaturi despre ce să faceți în cazul în care sunteți conștient că unii dintre elevii dvs. au probleme de sănătate mintală.

Dacă sunteți în căutarea unor modalități de a promova reziliența și o atitudine pozitivă de învățare la elevii dumneavoastră, consultați modulul eSano "Cultivating a Growth Mindset in Students". Acesta oferă tehnici practice pentru a-i ajuta pe elevi să accepte provocările și să dezvolte o dragoste pentru învățare.

Instruire

Alte modalități de a susține sănătatea mintală a elevilor

Pe lângă trimiterea elevilor la specialiști, iată câteva sugestii pentru a îmbunătăți și promova sănătatea lor mintală.

  1. Creați un mediu de sprijin: Încurajați o atmosferă în clasă în care elevii se simt în siguranță și confortabil să discute despre sentimentele și îngrijorările lor.

  2. Încurajați comunicarea deschisă: Îndemnați elevii să vorbească despre sentimentele și experiențele lor și fiți un ascultător activ când o fac. Oferiți asigurări și suport fără judecată.

  3. Oferiți resurse: Furnizați elevilor informații despre resursele de sănătate mintală disponibile în cadrul școlii sau comunității, cum ar fi servicii de consiliere, grupuri de suport sau linii telefonice de asistență.

  4. Fiți flexibili: Fiți dispus să acomodați nevoile elevilor legate de sănătatea lor mintală, cum ar fi oferirea de timp suplimentar pentru sarcini sau oferirea de pauze în perioadele stresante.

  5. Colaborați cu părinți/tutori: Mențineți comunicarea deschisă cu părinții sau tutorii elevilor, împărtășindu-le orice îngrijorări aveți și lucrând împreună pentru a susține bunăstarea elevului.

  6. Promovați autoîngrijirea: Prin promovarea practicilor de autoîngrijire, cum ar fi tehnicile de relaxare, exercițiile de mindfulness și strategiile de coping sănătoase, puteți învăța elevii despre importanța îngrijirii sănătății lor mintale. Modelarea strategiilor de coping sănătoase poate fi deosebit de eficientă în demonstrarea acestor practici elevilor.

Există mai multe lucruri pe care le puteți face pentru a normaliza sănătatea mintală în clasă. Așa cum ați învățat în modulul de învățare socială și emoțională, modelarea poate ajuta la învățarea elevilor și la promovarea unui mediu școlar în care sănătatea mintală este discutată, înțeleasă și susținută deschis, facilitând căutarea de ajutor și gestionarea propriei bunăstări de către elevi.

1. Discutarea emoțiilor: Încurajați un dialog deschis despre emoții, promovând respectul și empatia față de emoții distincte. Identificarea stimulului care a provocat emoția, numirea emoției și încercarea de a înțelege de ce a provocat acea emoție. Trebuie să înțelegem că fiecare persoană interpretează realitatea diferit, generând emoții complet valide. Acest lucru implică promovarea respectului și empatiei față de toate emoțiile și, dacă este necesar, ajutarea la gestionarea lor în mod corespunzător. 

2. Vorbiți despre modul în care vă simțiți - un pas către a fi un bun model pentru elevi. Modelați autocunoașterea și auto-percepția pozitivă pentru a seta un exemplu pentru elevi.

3. Subliniați importanța căutării suportului: Subliniați importanța căutării ajutorului atunci când este nevoie, evidențiind rolul profesioniștilor în domeniul sănătății mintale.

4. Cultivați utilizarea conștientă a limbajului: Fiti conștienți de limbajul referitor la sănătatea mintală pentru a contesta stereotipurile și a reduce stigma.

Idei cheie ale sănătății mintale pentru profesori

  1. Prioritizarea sănătății mintale a tinerilor aduce beneficii nu numai bunăstării lor actuale, ci și pentru viitorul țării și al cetățenilor săi, deoarece încurajarea unei sănătăți mintale bune poate preveni problemele care persistă la vârsta adultă. Este îngrijorător faptul că aproximativ 14 % dintre tineri se confruntă cu probleme de sănătate mintală, o cifră care a crescut din 2019, potrivit OMS.

  2. Orice schimbare semnificativă în comportamentul elevilor, cum ar fi faptul că ajung la ore somnoroși, nu mănâncă, vomită sau se simt amețiți, ar putea indica o problemă emoțională subiacentă care trebuie abordată.

  3. Sentimentele persistente de tristețe, iritabilitatea extremă sau comportamentele de autovătămare pot fi semne ale unei probleme emoționale care necesită atenție.

  4. Atât lipsa de interacțiune, cât și hiperactivitatea la copii pot fi indicii ale unor dificultăți emoționale care trebuie abordate.

  5. Este esențial să se încurajeze exprimarea de către elevi a propriilor emoții și preocupări, fără a le interpreta sau minimaliza, promovând un mediu de libertate și încredere.

  6. Dacă suntem conștienți că un elev suferă de o problemă de sănătate mintală, este important să colaborăm atât cu serviciile de sănătate mintală, cât și cu familiile pentru a promova bunăstarea lor.